Zboara puiule, zboara

Vine o vreme cand fiecare pui isi ia zborul si isi ia viata in piept. Asa si moi, pardon maman, a venit vremea sa-si ia zborul sa se duca la fiica-sa ca are mai multa nevoie de ea si sa ma lase pe mine sa-mi fac de cap, pardon sa devin capul familiei. Oama cu responsabilitati, gata s-au dus zilele de leneveala.

O mica paranteza: ce-mi mai place asta "sa fiu capul familiei", adica Io si numai Io. Exact ca la proiectul vietii cand in august am fost numita - manager de proiect - mi s-au urcat fitzele la cap de nu se mai putea vorbi cu mine, doar ca pana in octombrie ghiciti cati oameni am avut in subordine? Unul, pe mine. :))

Si ca sa fiu sigura ca puiul  mama isi ia zborul, am plecat direct din Oldies de la frumosul concert al celor de la Zen Garden (U2 tribute band), inainte de bis, cu ceva bacardi breezer (mult melon la noi la masa)  la bord spre Cluj/Aeroport. Drumul a fost ok, cred, normal ca nu am condus eu ,ca la bord era ceva alcool nu mult dar combinat cu oboseala a rezultat un somn bun dus-intors CJ-SB. Atat stiu ca a nins si ca din cand in cand GPS-ul comenta.

Aeroportul din Cluj nu mai este ca cel de acum 4 ani, dar asta stie tot poporul, acum stiu si eu, este la fel de pustiu ca cel din Sibiu si la fel inca exista oameni tare aerieni. D'asta merg cu avionul. Oare?

Prima zi ca si cap de familie aproape se termina, cu o portie de cartofi aproape arsi, dar deliciosi. De luni, poate daca am chef am sa gatesc si eu ceva. Daca nu exista varianta cumnata mea unica sau 1 pahar de Cola/masa.

Viata e frumoasa!!!