După 10 ani...biciclesc

Unii după 10 ani fac reuniuni de scoală, facultate, armată, etc. nu si eu (nu încă). Eu după 10 ani mă pot lăuda că m-am dat cu bicicleta, ieri, la Voineasa si tare fain a fost.

După ce că am învătat târziu, dar târziu de tot, am renuntat foarte repede, din motive lesne de înteles - sunt pericol public, adică eram, si pentru că ai mei nu aveau chef de spital/morgă mi-au interzis să pun piciorul pe bicicleta. Ca să mă explic, nu puteam să merg pe marginea drumului sau pe trotuar ca "oama' normala" ci pe mijlocul străzii si uite asa era să sfârsesc rău de tot sub rotiile masinilor si de-atunci paa bicicletă.

Ieri Sambata, am profitat că era asa frumos afară (printre stropi), că nu era nici o masină prin zonă si că am găsit o bicicleta (fără proprietar în raza de actiune) si hai micutzooo. A fost super fain, nu înteleg de ce până acum nu am mai făcut asta, că asa bine e să simti cum "te bate vântul în fată", coollll.

Pentru cei care nu cred, dovada:

P.S. biciclesc = verb inventat de o prietenă de-a mea care întrebată cum e viata în țările calde a zis - "E tare frumos, toată ziua biciclesc".

Later edit.  Clar ca nu biciclesc de una singura, daca nu era al meu George, cumnatu', nu ma urcam eu furia verde, revin cu poza...trebuie sa-l fac si pe el vedet' mai ales ca si el n-a mai pedalat de ceva vreme...oare cat sa fie?!?