Cladirea Parlamentului Budapestei
Imediat ce am ajuns in frumosul oras, ne-am cazat si am hotarat sa facem un tur al orasului. Normal ca prima oprire a fost sa mancam ceva, ni s-a recomandat restaurantul Melba si chiar nu am regretat, nu doar localul era intim si foarte cochet dar mancarea, delicioasa.
Apoi am facut turul orasului cu masina si odata ajunsi in dreptul Cladirii Parlamentului am parcat si am inceput "sa luam" orasul la pas. Superb, noaptea Budapesta este la fel de fermecatoare, stiu vecinii nostri sa-si puna in lumina bogatiile.
Plecasem de acasa cu gandul sa vizitez Parlamentul, iar daca in 3 dec. (luni = program scurt la unguri) nu am reusit sa ne incadram, am propus sa nu ratam ultima ocazie cea de a doua zi, pe motiv ca in 5 plecam spre casa. Normal ca randuiala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ si locurile sunt limitate, nu se intra chiar asa de usor intr-o cladire in care la orice pas dai nu doar de istorie ci si de capete "incoronate".
In timpul sedintelor parlamentarilor si receptiilor oficiale, tururile turistice nu sunt posibile, am fost feriti de aceste evenimente, doar ca ghidurile disponibile (pana ne-am parcat noi masina) erau in limba germana si franceza. Cum limba lui Goethe mai mult o "deduc", am ales ghidul frantuz pe motivul celor 12 ani de limba franceza care or fi pus amprenta pe vre-un neuron (si a pus). Degeaba m-am contrazis cu un domn englez ca e o sansa unica si nu conteaza cat inteleg din ce spune ghidul, important e sa intru sa vad si interiorul cladirii care m-a fascinat de la prima vedere, domnul ursuz a plecat bombanind ca e inadmisibil ce se intampla si ca eu accept, oare nu intelegea ca pentru mine orice ghid era ok, avand in vedere ca nu exista niciun ghid in limba romana, era greu, englezul tot englez. Acestea fiind spune am facut dovada ca sunt cetatean al UE si am primit accesul in Cladirea Parlamentului - gratis.
Ajutata de wikipedia, de ce a mai spus ghidul sau ce am dedus eu din spusele ei (era o doamna ghid), am aflat ca imensa Cladire a Parlamentului a fost inaugurata in anul 1896, dar cladirea a fost complet finalizata in anul 1904, momentan una dintre fatade fiind in renovare si din cate am inteles acest fapt se datoreaza pietrei folosite la constructie care se degradeaza foarte repede. Parlamentul are o structura simetrica, pentru a calcula volumul cladirii va pot spune ca are lungimea de 268 m, latimea de 123 m si inaltimea de 96 m => imensa, are in total 691 camere din care noi am vizitat 3 + 3 holuri, din care 200 sunt birouri, in jur de 90 de statui pe exterior si 152 in interior, n-am masurat decat cu privirea. Dar am crezut ghidul ca nu ne minte si la cifre inca ma mai pricep.
Este permis fotografiatul in majoritatea incaperilor doar in sala coroanei am fost rugati sa nu folosim blitz-ul. Cupola mi-a pus capac cand s-a luminat, este superba. Francezii sunt oameni civilizati si au respectat dorinta ghidului, oare chinezii se puteau abtine?!?
Nu incape loc de concluzii, Cladirea Parlamentului trebuie vizitata, indiferent de ghid, fara ezitare, eu am vrut sa raman si la a doua vizita dar am zis sa nu fiu penibila. Cert e ca mi-a placut, m-as putea obisnui sa lucrez acolo. Apropo si ei au lift de pe vremea lui Papura Voda, dar tot mi-a placut.
In pauza mai fumam si noi ceva, doar ca acum chiar si lor parlamentarilor le este interzis fumatul in cladire, ghiciti cine a aprobat legea fumatului. |
p.s. Urmeaza sa vizitez Parlamentul nostru cel de toate zilele, ca sa fac o comparatie, de-o fi posibil asa ceva.
Comments
Post a Comment