Când nu dispunem de manual de educare copil, la ce apelăm?
Voi cele/cei care sunteți mămici/tătici cu acte și instincte în regulă poate mă învățați cum să gestionez anumite situații.
M-am tot gândit și răzgândit, dacă e ok să înșirui aici câteva aspecte puțin mai personale...mă gândesc că un sfat nu strică, așa că să vedem ce iasă.
De exemplu, aveți un copilaș, drăgălaș atunci când doarme, doar atunci, în rest e copil de 7+ cu toate cele (gen nervi, opinii, iar nervi, țipete, urlete, păreri, ați înțeles ideea) care în cazul în care sare peste somnul de frumusețe (amiază) se transformă într-o
Bun, acel copilaș
Totuși învață lecția după ceva vreme, își cere scuze, dar apoi se tot repetă că doar e copil.
Dilema mea stă în faptul că nu-s foarte convinsă că procedura de educare a copilului de 7+ e cea mai bună, adică adultul nu e destul de ferm când trebuie să fie, nici pedepsele nu mi se par soluția, nici manipularea copilului. Și uite așa uneori se ajuge ca copilul să fie adultul și nu e ok. Dar cum se rezolvă problema?
Zenul meu are limite, așa că vă întreb cum gestionăm situația:
- bătaia iese din discuție.
- pedepsele mi se par soluții primitive și când copilul îți zice "da știuuuu, nu am voie la desene, afară, telefon etc." parcă mai tare mă aprind, eu nu copilul.
- discuția/explicarea anumitor chestii copilului, se ajunge la "dar de ce eu trebuie să fac ce zici tu", argumentul eu sunt tata/adultul e insuficient.
- amenințarea duce la disturbarea zenului copilului și pe viitor cică poate dăuna, așa o fi?
- hai ziceți voi cei cu licență de mamă, tată, bunic ....
Vă întreb pe voi, că pe vremea mea, la 7+ ce zicea tata era literă de lege, știam de frica lui (a se citi respect), călcam pe bec dar aveam teama aia că urmează pedeapsa. Am primit palme, pedepse, amenințări, țipete, etc. și la vârsta mea de atunci și acum, confirm cu mâna pe inimă că nu mă simt traumatizată, chinuită sau ceva ce să-mi dea tulburări psihice, dorm bine noaptea și consider că ai mei părinți nu au greșit în educarea mea.
No ziceți și voi cum stă treaba, că am așa o vagă idee că în procesul de educare/formare al puilor noștri, dorind să evităm comportamentul părinților nostri - NU VIOLENȚĂ - ceea ce e foarte bine, dar creăm monstruleți care nu știu ce e ăla respect...
- nu dați în mine cu vorbe, doar cu argumente, vreau să învăț nu să fiu judecată -
Sursa poza: goagle
#meseriebibeloudeportelan #educamnunejucam
Comments
Post a Comment